• Dacă vrei să te-anunțe robotul de articole noi.

    Alătură-te altor 12 urmăritori

  • Blogu meu cu păreri:

  • RSS Flux necunoscut

    • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

Friptură de miel, ca de duminică

În ajun de ziua morților m-am trezit că e o duminică din aia frumoasă, însorită și surprinzător de caldă. Cum n-am mai scris demult pe blogșoru’ ăsta, m-am gândit că ar cam fi timpu să vă mai povestesc ceva, dacă se poate să fie chiar ceva apetisant.

În urmă cu ceva luni de zile, am primit de la maică-mea din Baia Mare un ditamai picioru’ de miel, din ăla de lapte. Consternat și depășit de posibila destinație a respectivului obiect cu potențial culinar, a stat mult și bine la dormitat în congelator. Odată cu mutatul meu într-o nouă căsucă, și cu ocazia duminicii ăsteia superbe, mi-am zis că i-a venit și lui momentul.

Am dat un gugăl sărci și-am dat peste sugestia asta de rețetă. Cum suna cel mai bine dintre toate variantele găsite, m-am apucat de improvizat ceva similar.

Pentru început, pulpa de miel ținută la decongelat de aseară, am inspectat-o cu atenție să văd cum arată. De când am primit-o am ținut-o doar în pungă la gheață. După care, m-am apucat de-am amestecat un fel de marinată cum zicea în articolul de mai sus:

  1. am pus într-o căniță niște ulei de măsline, aproximativ 100 ml;
  2. am pus juma’ de lingură de oregano,
  3. juma’ de lingură de rozmarin uscat (nu aveam proaspăt),
  4. juma’ de lingură de mentă.

Le-am amestecat astea binișor. Mielul l-am așezat în tavă pe hârtie de copt și l-am uns cât de bine am putut cu uleiu’ și aromele respective. Nu aveam folie alimentară, așa că marinata urma să fie cam stângace, iar pentru marinare direct în tava de copt știu că mi-aș lua o dojană serioasă de la orice bucătar cu experiență, da’ altă variantă la-ndemână n-am găsit.

Buuun. După masarea cărnii cu ulei și ierburi uscate, am purces la pus de

  • sare
  • piper
  • sucul unei lămâi foarte seci, deci vreo lingură și-un pic.

Am acoperit cu niscaiva folie de aluminiu de la care speram să nu ia gust și l-am trântit în frigider pentru vreo 3 ore jumate.

Ei bine, după statu’ la frigider am mutat totul în cuptor preîncălzit. Nu știu cum era temperatura, dar am mutat grilajul la cel mai înalt nivel în cuptor, iar focul l-am ținut între mediu și maxim. Am pus deci tava cu pulpa acolo, lăsând folia de aluminiu deasupra. Speram ca folia de aluminiu să nu lase apa să se evapore din pulpă și din fericire n-a fost cazul.

Am lăsat totul la copt cam o oră și-un sfert, iar pe la jumătatea timpului am întors pulpa pe cealaltă parte. Nu știu dacă era necesar, dar n-a stricat.

Pe farfurie, cum puteți vedea în poze, a ajuns alături de un piure foarte fain făcut de Cristina, niște morcovei fierți, un castravete murat și pătrunjel proaspăt presărat peste. Mie unul și lui Vlad ni s-a părut delicios. Fetele în schimb s-au speriat la mirosul ăla specific de miel și-au fugit mâncând pământul, așa că nu am nici un feedback de la ele.

P.S. Pentru poze mare mulțămire tot lu’ Vlad, cel mai sus linkuit.

Anunțuri

2 răspunsuri

  1. […] This post was mentioned on Twitter by Adi Dragos, Adi Dragos. Adi Dragos said: Friptură de miel, ca de duminică: http://wp.me/pTO2b-94 […]

  2. mno, îmi plouă în gură…:)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: