• Dacă vrei să te-anunțe robotul de articole noi.

    Alătură-te altor 12 urmăritori

  • Blogu meu cu păreri:

  • RSS Flux necunoscut

    • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

Mic dejun cu mahmureală

Azi m-am trezit de dimineaţă în stil studenţesc. Adică pe la 1 ziua, după o noapte presărată cu beri năstruşnice şi cu un musafir foarte bine venit. Aşa că după turu de onoare prin casă, cu capul onorat de o durere mahmuriană de cap, m-am gândit să îmi liniştesc agitaţia cu nişte mic dejun.

Căutând prin vasta bucătărie, am identificat abia nişte ouă şi vreo trei legume obosite. Aşa că m-am apucat să fac cel mai simplu mic dejun: ouă ochiuri. Le-am pregătit rapid şi destul de neatent, şi cum îmi tremura paleta în mână nu am reuşit să nu sparg gălbenuşurile. Oricum, ouăle au fost pregătite şi puse-n farfurii.

Şi cum mă uitam eu la ouăle alea din farfurii, mi-am dat seama că arată prea plictisitor, iar gustul urma să fie şi mai plictisitor. Aşa că mi-am întors atenţia înspre cele trei legume obosite: două roşii cam prea moi, şi un ardei kapia cu o pată de bătrâneţe mult prea puţin apetisantă într-un colţ.

Am curăţat frumos roşiile de părţile dubioase şi le-am tăiat mărunt. Le-am aşezat pe-o parte a farfuriilor, împărţite deloc frăţeşte (adică mai multe bucăţele pe farfuria mea 😉 ). Le-am udat o ţâră cu nişte ulei de măsline din ăla extra-şmecher verzui şi pe urmă le-am sărat.

Ardeiul l-am curăţat de acea pată de bătrâneţe şi l-am tăiat pe lăţime. Mi-or ieşit nişte forme foarte interesante: pe exterior cerc, pe interior parcă ceva flori din alea desenate în grădiniţă. Ei bine, feliile astea le-am aşezat pe celălalt colţ de farfurie dimpreună cu un strat de sare.

Două ultime şi prea uscate felii de pâine cu tot felu de seminţe şi-au început o scurtă siestă în prăjitor, după care le-am udat cu ulei de măsline ca să poată fi mâncate fără grijă.

Totul a durat nici 5 minute, după care a început fericirea unui mic dejun de duminică, extraordinar şi făcut aproape exclusiv din rămăşiţe. Şi aşa mi-am dovedit încă o dată că simplitatea e mama savorii: ouă ochiuri cu o roşie, juma de ardei, ulei, sare şi pâine.

Anunțuri

2 răspunsuri

  1. Asta dovedeste ca mancarea oricand e buna daca e facuta cu interes si mai ales cu drag
    Si totusi cred ca uleiul de masline a contat destul de mult 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: