• Dacă vrei să te-anunțe robotul de articole noi.

    Alătură-te altor 12 urmăritori

  • Blogu meu cu păreri:

  • RSS Flux necunoscut

    • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

Igh … mmmm

Joia trecută mi s-a făcut poftă de niște paste, așa că m-am apucat și-am fiert niște macaroane. Mă gândeam să fac și suficient de mult ca în weekend să nu sufăr de lene și mahmureală combinate cu lipsă de mâncare pregătită în frigider.

Pentru macaroanele respective, m-am pus pe făcut de sos:

  • am călit doi căței de usturoi și o ceapă verde (să respectăm sezonul 🙂 ) în niște ulei de măsline,
  • am aruncat în tigaie ultimul ardei gras rămas în urma experimentelor mele de săptămâna trecută (să nu îl uit de tot prin frigider, că era păcat de el),
  • am tăiat mărunt felii niște (5-6) măsline (că doară-s tot de la mediterană, nu?) și le-am lăsat puțin să sfârâie împreună cu cele de mai sus,
  • am luat niște roșii storcite (aka ”passata”, cam 500 ml), le-am aruncat în tigaie împreună cu frunze de pătrunjel, oregano și busuioc tăiate mărunt,
  • am lăsat puțin, am mai pus niște parmezan,
  • și voala gata.

Și tot aranjându-mi eu masa și mâncarea-n farfurie mă gândeam că o sa pap o minunăție în ziua respectivă. Ba vezi să nu! 😡

Am mâncat eu o porție, mai mult cu sila și de foame decăt de mândrie și poftă. Ceva nu pușca, nu era plăcut-gâdilitor la limbă și suflețel. Dar am mâncat, mă repet, pentru că eram sleit de foame. Ei da, și să nu uităm, ce mare noroc că îmi pregătisem o oală întreagă, sa-mi ajungă pe trei zile, doară nu mi-oi pierde weekendu gătind, nu?

După o noapte de nesomn și ciudă (bine, nu chiar) și o zi de drumuri printre clienți a doua zi (ca un veritabil vânzător ambulant ce mă găsesc), am poposit eu pe seara următoare marii isprăvi printr-o piață. Ei și luând niște verzături și niște branză faină din vacă țărănească, m-am trezit bot în bot cu o șuncă faină, afumată și fiartă de un nene, șuncă ce s-a trezit curând la mine-n bucătărie.

Am luat o bucățică (de vreo … să zicem 100 -150 de grame) și am făcut următoarea grozăvie: am tăiat-o cubulețe și am prăjit-o rapid, după care am aruncat sosul de paste și i-am mai dat un clocot împreună cu șunculița. 😀 În final ieșit o chestie foarte faină care mi-a salvat și fericit weekendul. Aroma de șuncă și de fum s-au combinat așa de bine cu restul sosului încât nici nu-mi venea să cred ca în ajun mă gândeam să arunc toată oala.

Ce mi s-a părut interesant în povestea asta e cât de important poate fi uneori un singur ingredient. Nu-mi pot explica de ce nu au mers ingredientele inițiale și ce nu am făcut bine, dar am fost a’ naibii de mândru când în final oala de hrană pentru weekend s-a dovedit a fi salvabilă în cel mai simplu si gustos mod cu putință.

Anunțuri

2 răspunsuri

  1. Deci io nu pot sa intru la tine pe blog, ca mi se face foame. Schimba si tu poza aia de sus :))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: